FULGERÁ, fúlger, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se produce fulgere în atmosferă. ◊ Expr. A tuna și a fulgera = (despre oameni; și la pers. 1) a face scandal; a trânti și a bufni. 2. Intranz. Fig. A scânteia, a luci, a sclipi (ca un fulger). ♦ A se ivi sau a trece repede (ca fulgerul). 3. Tranz. Fig. A izbi pe cineva doborându-l cu o lovitură rapidă și puternică. ♦ A arunca asupra cuiva o privire iute și tăioasă; a țintui, a străpunge cu privirea. – Lat. pop. fulgerare (=fulgurare). Vezi definitia »

nicocherà, nicocheràle s. f. madamă, patroană de bordel. Vezi definitia »

ATBARA (’ATBARAH) 1. Rîu în Ethiopia și Sudan, afl. dr. al Nilului; 1.120 km. Izv. din Pod. Abisiniei (L. Tana) și este navigabil în perioada ploilor. Se mai numește Bahr-el-Asuat. 2. Oraș în NE Sudanului, la confl. A. cu Nilul; 73 mii loc. (1983). Ciment. Nod de comunicații. Vezi definitia »

BERBERA, oraș în N Somaliei, port la G. Aden; 65 mii loc. (1983). Aeroport. Expl. de gips și anhidrit. Export de animale și piei. Ciment. Pescuit. Vezi definitia »

BHATPARA, oraș în NE Indiei (Bengalul de Vest), în aglomerația Calcutta, port în delta Gangelui; 265,4 mii loc. (1981). Export de bumbac și orez. Ind. bumbacului, iutei și alim. Vezi definitia »