NAUTOFÓN s.n. (Mar.) Emițător de sunete aeriene bazat pe vibrația unei membrane metalice acționate de un electromagnet, servind ca mijloc de semnalizare acustică pe timp de ceață. [Pron. -na-u-. / < fr. nautophone]. Vezi definitia »

FAETÓN, faetoane, s. n. 1. Trăsură înaltă, ușoară, cu patru roți și cu capotă pentru scaunul din față, putând transporta 6-8 persoane. 2. Vehicul ușor, cu două roti, pe arcuri, cu o singură banchetă pentru persoane, tras de un cal; șaretă. [Pr.: -fa-e-] – Din fr. phaéton. Vezi definitia »

epilimnion Vezi definitia »

HARPAGÓN s. m. om foarte zgârcit, avar. (< fr. harpagon) Vezi definitia »

HIMÁTION s.n. (Ant.) Mantie grecească amplă care se purta prinsă cu o agrafă pe piept sau pe umăr. [Pron. -tion. / < fr., gr. himation]. Vezi definitia »