HAȘURATÓR, hașuratoare, s. n. Instrument care servește la trasarea hașurilor. – Hașura + suf. -tor. Cf. fr. hachurateur. Vezi definitia »

TORTURĂTÓR, -OÁRE, torturători, -oare, adj. Care torturează, chinuitor. – Din tortura + suf. -(ă)tor (după fr. tortureur). Vezi definitia »

scăișór, scăișóri, s.m. (reg.) 1. scai mic; ghimpe mic. 2. plantă erbacee cu flori mici albe sau verzui și cu fructe care se agață de haine și de lâna oilor; turiță. 3. (la pl.) cornicei (plante). 4. (la pl.) plante erbacee, cu tulpini rigide și ramificate; cu flori albe, violete-purpurii sau galbene, mirositoare, și cu frunze dințate; pejme. 5. puciognă (plantă). 6. sticlete. Vezi definitia »

DISPREȚUITÓR, -OÁRE adj. Care disprețuiește. // adv. Cu dispreț. [< disprețui + -tor]. Vezi definitia »

UTILIZATÓR, -OÁRE, utilizatóri, -oáre s. m. și f. ~ ♦ (Inform., p. ext.) Utilizator al unui calculator electronic; (în particular) al unui program informatic (, spre deosebire de programator). Vezi definitia »