FULGURAȚIÚNE s.f. v. fulgurație. Vezi definitia »

EXTRUZIÚNE, extruziuni, s. f. Extrudare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. extrusion. Vezi definitia »

TERGIVERSAȚIÚNE, tergiversațiuni, s. f. (Înv.) Tergiversare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. tergiversation, lat. tergiversatio, -onis. Vezi definitia »

a pune (pe cineva) pe liber / pe verde expr. a concedia (pe cineva). Vezi definitia »

FACȚIÚNE s. f. 1. (la romani) grup de concurenți la o cursă de care. 2. bandă, clică de indivizi care caută să provoace tulburări într-un stat, într-un oraș, într-o adunare; grup difident al unui partid, grupare. (< fr. faction, lat. factio) Vezi definitia »