MASTICÁȚIE, masticații, s. f. Mestecarea alimentelor în gură cu ajutorul limbii, al dinților și al mușchilor masticatori; masticare. – Din fr. mastication. Vezi definitia »

LIMBUȚÍE, limbuții, s. f. Înclinare, tendință de a vorbi mult și fără rost; vorbărie, flecăreală, locvacitate. – Limbut + suf. -ie. Vezi definitia »

DECUSÁȚIE s.f. Încrucișare în forma literei „x” a unor formații anatomice. [Gen. -iei. / < fr. décussation, cf. lat. decussatio – încrucișare]. Vezi definitia »

CROTÁLIE s. f. marcă metalică aplicată în urechea animalelor, pentru recunoaștere. (< germ. Krotalie) Vezi definitia »

AMELÍE s. f. diformitate congenitală constând în absența celor patru membre. (< fr. amélie) Vezi definitia »