Definita cuvantului reșcă
RÉȘCĂ, reșce, s. f. Unealtă de pescuit în formă de sac, confecționată din plasă și purtată de pescari în două bărci, folosită la adâncimi mari. – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu reșcă
CONTRACIVADIÉRĂ s. f. velă pătrată spre vârful bompresului, dedesubtul civadierei. (< fr. contre-civadière) Vezi definitia »
cómină, s. f. – Tescovină, drojdie. Sb. kǒmina, bg. kómina (DAR). Vezi definitia »
pârciuiálă, pârciuiéli, s.f. (reg.) tunsoare proastă (ca aceea a caprelor); pârciuire. Vezi definitia »
óftică (óftici), s. f. – Ftizie, tuberculoză. – Mr., megl. oftică. Ngr. ὄϰτιϰας, cf. alb. ohtikë, bg. ohtika (Philippide, Principii, 107; Tiktin). Schimbul h › f pare ngr., cf. φτιϰιόν. – Der. oftica (var. oftici, oftigi), vb. (a contracta tuberculoză; a-și pierde sănătatea; a (se) otrăvi, a (se) supăra); ofticos (var. Mold. oftigos) adj. (ftizic). Vezi definitia »
CHEMOLUMINESCÉNȚĂ s.f. Emisiune de lumină care se produce cu ocazia unor reacții chimice. [Var. chemiluminescență, chimioluminescență s.f. / cf. fr. chimiluminescence]. Vezi definitia »