TAURÍNĂ s. f. acid organic obținut prin descompunerea acidului taurocolic, prezent în bilă, în țesutul pulmonar și în mușchi. (< fr., engl. taurine) Vezi definitia »

MIOFIBRÍLĂ, miofibrile, s. f. Filament foarte fin al țesutului muscular, care determină contracția mușchilor. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myofibrille. Vezi definitia »

AFRICANISTÍCĂ s. f. africanologie. (< germ. Afrikanistik) Vezi definitia »

TAMBÚRĂ, tambure, s. f. Vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. – Din tc. tambur. Vezi definitia »

Plantă erbacee cu frunze mari si flori decorative de culoare albastră sau albă (Borago officinalis), ale cărei frunze cu gust de castravete se consumă crude în salate, iar florile (trecute prin albus si zahăr pudră) sunt folosite ca element de decor pentru salate de fructe si înghe ate. Sin. alior, boran ă. Vezi definitia »