Definita cuvantului retăbăcire
RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s. f. Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre. – Re1- + tăbăcire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu retăbăcire
VANISÁRE s. f. procedeu de tricotare a două fire de naturi sau de culori diferite. (după fr. vanisage) Vezi definitia »
șívere s.f. pl. (reg.) așchii. Vezi definitia »
CAOLINIZÁRE, caoliniziări, s. f. Proces chimic de transformare a unor roci în caolin. – După fr., engl. kaolinisation. Vezi definitia »
REALIZÁRE, realizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire. 2. Lucru realizat. ♦ Creație. [Pr.: re-a-] – V. realiza. Vezi definitia »
REDRESÁRE s.f. Acțiunea de a (se) redresa și rezultatul ei. ♦ Transformare a unui curent electric alternativ în curent continuu. ♦ Revenire a unei aeronave în coborâre în poziție de zbor orizontal sub efectul comenzilor pilotului sau al reacțiilor aerodinamice. [< redresa]. Vezi definitia »