Definita cuvantului retăbăcire
RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s. f. Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre. – Re1- + tăbăcire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu retăbăcire
CRONOMETRÁRE, cronometrări, s. f. Acțiunea de a cronometra; cronometraj. – V. cronometra. Vezi definitia »
PREFORJÁRE s.f. (Tehn.) Forjare preliminară aplicată unei piese înainte de a i se da forma definitivă. [< pre- + forjare]. Vezi definitia »
care traieste numai din alocatie Vezi definitia »
PARTICIPÁRE, participări, s. f. Acțiunea de a participa și rezultatul ei; participație. – V. participa. Vezi definitia »
ABSOLVÍRE s.f. Acțiunea de a absolvi și rezultatul ei; absolvență. [< absolvi]. Vezi definitia »