Definita cuvantului retăbăcire
RETĂBĂCÍRE, retăbăciri, s. f. Operație care se efectuează după tăbăcirea propriu-zisă, mai ales la pieile de talpă, și care constă în tensionarea pieilor în soluții concentrate de tananți pentru umplerea spațiilor goale dintre fibre. – Re1- + tăbăcire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu retăbăcire
PRELÉGERE s. f. lecție (dintr-un curs universitar); conferință publică. (< lat. praelegere) Vezi definitia »
INTERCEPTÁRE, interceptări, s. f. Acțiunea de a intercepta și rezultatul ei; intercepție. – V. intercepta. Vezi definitia »
TRANSPORTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) transporta. – V. transporta. Vezi definitia »
RECEPȚIONÁRE, recepționări, s. f. Acțiunea de a recepționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. recepționa. Vezi definitia »
PRIMINÍRE s. f. v. PRIMINI. [DLRM] Vezi definitia »