barát (baráți), s. m. – Preot, sacerdot catolic. Mag. barát „călugăr”, din sl. bratŭ „frate” (Cihac, II, 479). – Der. bărăție, s. f. (biserică catolică; cuvînt înv., care astăzi se folosește mai ales ca nume pentru două cartiere, în București și în Cîmpulung). Vezi definitia »

LAUREÁT, -Ă adj., s. m. f. 1. (la romani) învingător în competiții, căruia i se decerna în semn de cinstire o cunună de lauri. 2. (persoană, colectiv) care a obținut un înalt premiu pentru merite deosebite într-un domeniu de activitate. (< fr. lauréat, lat. laureatus) Vezi definitia »

infiat Vezi definitia »

PATRIARHÁT s.n. Formă de viață socială caracteristică societății gentilice, în care gradele de rudenie sunt socotite în linie paternă, iar bărbatul domină în mod nelimitat asupra femeii și copiilor. [Cf. germ. Patriarchat, fr. patriarcat < lat. pater – tată, gr. arche – conducere]. Vezi definitia »

AVIZÁT, -Ă, avizați, -te, adj. (Despre oameni) Care dovedește informare, pregătire, competență (într-un anumit domeniu). – Din fr. avisé. Vezi definitia »