Definita cuvantului rețetar
REȚETÁR, (1, 2, 3) rețetare, s. n., (4) rețetari, s. m. 1. S. n. Bloc cu formulare pe care se scriu rețete (1). 2. S. n. Listă prin care se stabilesc, pe baza unor rețete (2), componentele unor mâncăruri, dulciuri etc. 3. S. n. Normativ conținând un ansamblu de alimente și rațiile alocate echipajului unei nave comerciale. 4. S. m. Persoană care execută rețetele într-o farmacie. – Rețetă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rețetar
MOAR s. n. 1. țesătură de mătase sau de bumbac mercerizat, cu reflexe lucioase, ondulate, care se schimbă după poziția din care e privită. 2. perturbație vizibilă pe ecranul unui televizor constând dintr-o rețea de linii cu deplasare aleatorie. (< fr. moire) Vezi definitia »
valutár adj. m., pl. valutári; f. valutáră, pl. valutáre Vezi definitia »
patrunghiár, -ă, adj. (înv.) patrunghiular, patrulater. Vezi definitia »
UNILINIÁR, -Ă adj. 1. care urmează o linie unică. 2. (despre sistemul de filiație și organizare socială) care ține seamă doar de una din ascendențe, matriliniară sau patriliniară. (< fr. unilinéaire) Vezi definitia »
ogár (ogári), s. m. – Cîine de vînătoare iute la fugă. Sl., cf. bg., sb., cr., pol. ogar (Miklosich, Lexicon, 487; Cihac, II, 225; Conev 56), sl. zagaru, mag. agár. – Der. ogaratic (var. ogoratic), adj. (cu corpul asemănător celui de ogar); ogarcă, s. f. (femela ogarului); ogărește, adv. (ca un ogar); ogărime, s. f. (haită de ogari); ogarnic, adj. (asemănător ogarului). Vezi definitia »