CHÍLĂ s. f. element principal longitudinal al osaturii unei nave, în partea inferioară, baza scheletului acesteia. (< fr. quille) Vezi definitia »

PARÁBOLĂ² s. f. curbă plană, loc geometric al punctelor egal depărtate de un punct fix (focar) și de o dreaptă fixă (directoare). (< fr. parabole, lat. parabola) Vezi definitia »

MICROTERMOFÍTĂ s. f. plantă microtermofilă. (< fr. microtermophyte) Vezi definitia »

BẤRNĂ, bârne, s. f. 1. Trunchi de copac (cojit și fățuit cu barda) folosit în construcții. 2. Aparat de gimnastică feminină, format dintr-o grindă de lemn lungă, dispusă orizontal deasupra solului, la o anumită înălțime, pe care se execută exerciții de echilibru. – Din sl. brŭvĩno. Vezi definitia »

plătícă, plătíci, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două bucăți de slănină (cu șorici) care se scot după tăierea porcului; bucată mare de slănină. Vezi definitia »