Definita cuvantului ruginitură
RUGINITÚRĂ, ruginituri, s. f. Obiect ruginit; p. ext. lucru vechi, uzat, lipsit de valoare; rugină (I 2). – Rugini + suf. -tură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ruginitură
știrbeálă, știrbéli, s.f. (reg.) 1. știrbitură (loc gol între dinți). 2. loc unde marginea unui obiect este ruptă; ciublitură. Vezi definitia »
CEZARIÁNĂ, cezariene, s. f. (Și adjectival) Intervenție chirurgicală în regiunea abdominală, care constă în extragerea fătului viu prin deschiderea uterului, în cazuri de naștere dificilă; cezarotomie. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. césarienne. Vezi definitia »
MÚZĂ, muze, s. f. 1. (Mitol.) Fiecare dintre cele nouă divinități alegorice ocrotitoare și inspiratoare ale artelor și ale științelor; spec. zeiță a poeziei, care inspiră pe poeți. 2. Inspirație poetică. 3. (Livr.) Poezie, literatură. – Din lat., it. musa, fr. muse, ngr. músa, germ. Muse. Vezi definitia »
CHERMÉZĂ (‹ fr.) s. f. Petrecere în aer liber, cu muzică și dans. Vezi definitia »
ZIBELÍNĂ s.f. 1. Mamifer carnivor din Asia, asemănător jderului, cu blana foarte frumoasă; samur. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z