Definita cuvantului rumen
RÚMEN2, -Ă, rumeni, -e, adj. 1. (Despre obraz sau buze) De o culoare care bate în roșu. ♦ (Despre oameni) Cu fața îmbujorată, cu obrajii roșii. ♦ (Despre fructe și unele alimente) Care a căpătat o culoare roșiatică (sub acțiunea focului sau a soarelui); bine copt. 2. De culoare roșu-aprins; trandafiriu. – Din sl. rumĕnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rumen
termen care în trecut semnifica și Bosforul (vezi D. Bolintineanu – poezia Rabie) Vezi definitia »
SIALOGÉN, -Ă adj. Care provoacă salivație. [Pron. si-a-. / < fr. sialogène]. Vezi definitia »
BERLICHINGEN [berlihiŋgən], Götz von (1480-1562), cavaler german. Aventurier și brigand faimos, supranumit „Mînă de fier”, datorită mecanismului de care se servea în locul mîinii stîngi pierdute la asediul cetății Landshut (1504). Figură legendară a cavalerismului german, devenit personaj literar. Vezi definitia »
SEIMÉN, seimeni, s. m. (În sec. XVII-XVIII, în Țara Românească și în Moldova) Soldat din corpul de ostași mercenari pedeștri înarmați cu sânețe, a căror atribuție era paza curții domnești. [Var.: siimén, simén s. m.] – Din tc. seğmen. Vezi definitia »
COMATOGÉN, -Ă adj. (Med.) Care produce o stare de comă1. [< fr. comatogène]. Vezi definitia »