SOLBÁNC, solbancuri, s. n. Element de construcție executat deasupra părții exterioare a parapetelor ferestrelor sau a ușilor pentru protejarea lor de scurgerea apei de ploaie. – Din germ. Sohlbank. Vezi definitia »

FLANC, flancuri, s. n. 1. Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă. ◊ Loc. adj. (Mil.) De flanc = dintr-o parte. ◊ Loc. adv. În flanc (câte unul) = unul in spatele altuia. 2. Fiecare dintre cele două părți laterale ale peretelui abdominal, cuprinse între ultima coastă și șold. ♦ Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal la animale. 3. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale unui filet, ale unui dinte de angrenaj etc. 4. Foaie de carton special, folosită în poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 5. Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. – Din fr. flanc. Vezi definitia »

INC, incuri, s. n. (Reg.) Poftă de râs, de joc, de zburdălnicii. – Et. nec. Vezi definitia »

rânc, rânci, s.m. (reg.) (animal) râncaci; (deprec.) om fără copii, steril. Vezi definitia »

BANC² s. n. 1. postament, suport care susține o mașină-unealtă. 2. masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat. 3. instalație pentru încetarea puterii motoarelor. 4. scândură transversală la bărci, ca scaun pentru cei care trag la rame. (< fr. banc) Vezi definitia »