ORT², orturi, s. n. (Reg.) Locul de muncă al minerilor într-o mină; abataj. – Din germ. Ort. Vezi definitia »

SPORT s. n. ansamblu de exerciții fizice și de jocuri practicate metodic, pentru întărirea corpului și pentru a educa voința, curajul, inițiativa etc. ◊ fiecare dintre exercițiile sau jocurile din acest ansamblu. (< fr. sport) Vezi definitia »

furt (fúrturi), s. n. – Hoție, infracțiune. – Mr. furtu. Lat. fŭrtum (Pușcariu 685; Candrea-Dens., 691; REW 3606; cf. DAR), cf. it., port. furto, prov., cat. furt, sp. hurto. În rom. nu este atestat uzul său popular, decît prin intermediul der. său furtișag, s. n. (hoție, furt), folosit din sec. XVI. Cf. Densusianu, Rom., XXXIII, 279. Vezi definitia »

șart interj. – Imită zgomotul produs de o lovitură cu palma. – Var. jart. Creație expresivă. Vezi definitia »

NAVICÉRT s. n. permis de navigație pentru marfă acordat unei nave de comerț dintr-o țară neutră, de reprezentanții diplomatici sau de consulul unui stat beligerant. (< fr., engl. navicert) Vezi definitia »