Definita cuvantului rutil
RUTÍL s. n. Oxid natural de titan, cristalizat sub formă de cristale prismatice de culoare galben-deschis sau brună-roșcată, care se întâlnește mai ales în rocile metamorfice sau în aluviuni. – Din fr. rutile.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rutil
CRIOFÍL, -Ă, criofili, -e, adj., s. m. și f. (Animal sau plantă) care trăiește la temperaturi scăzute. [Pr.: cri-o-] – Din fr. cryophil. Vezi definitia »
SUPORTÁBIL, -Ă adj. Care se poate suporta. [Cf. fr. supportable]. Vezi definitia »
EREMOFÍL, -Ă adj., s. f. (plantă) care se dezvoltă în stepe și deșerturi. (< fr. érémophile) Vezi definitia »
MISCÍBIL, -Ă adj. (Despre substanțe) Care poate fi amestecat cu altă substanță. [Cf. fr. miscible]. Vezi definitia »
IMPERMUTÁBIL, -Ă, impermutabili, -e, adj. Care nu poate fi permutat, transferat. – Din fr. impermutable. Vezi definitia »