Definita cuvantului ridicătură
RIDICĂTÚRĂ, ridicături, s. f. 1. Înălțime, proeminență. ♦ Loc ridicat; dâmb. 2. Faptul de a ridica (lucruri grele). – Ridica + suf. -ătură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ridicătură
JÉNĂ s. f. 1. Sentiment de sfială de care este cuprins cineva când se află într-o situație penibilă; stinghereală. ♦ Situație grea, neplăcută; încurcătură, strâmtoare. ◊ Jenă financiară = lipsă de bani. 2. Senzație supărătoare, durere organică ușoară; sâcâială. – Din fr. gêne. Vezi definitia »
ANTECLÍZĂ, anteclize, s. f. Platformă caracterizată printr-o ridicare a fundamentului cristalin, care provoacă o boltire a învelișului de roci sedimentare. – Din fr. antéclise. Vezi definitia »
ȚÚNDRĂ, țundre, s. f. (Reg.) Haină țărănească, largă și lungă până la genunchi, făcută din dimie și tivită pe margini și pe la cusături cu găitane; zeghe, suman. – Din magh. condra. Vezi definitia »
SUCURSÁLĂ, sucursale, s. f. Întreprindere comercială sau bancară dependentă de alta de același fel. – Din fr. succursale. Vezi definitia »
TRÉMĂ s.f. 1. Semn format din două puncte orizontale, care se pune pe o vocală pentru a arăta că trebuie pronunțată separat de vocala precedentă sau pentru a-i modifica valoarea. 2. Poziție răsfirată a unui grup de dinți. [< fr. tréma, cf. gr. trema]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z