ASOCIAȚIONÍSM s. n. concepție în psihologie potrivit căreia întreaga dezvoltare a vieții psihice trebuie explicată prin asociațiile dintre diverse stări și fenomene psihice elementare. (< fr. associationnisme) Vezi definitia »

POANTILÍSM s. n. procedeu în pictura modernă impresionistă, constând în reducerea petei de culoare la un mozaic de puncte; divizionism. (< fr. pointillisme) Vezi definitia »

EMPIRIOMONÍSM s. n. Variantă a empiriocriticismului potrivit căreia realitatea fizică nu ar fi decât „experiența socialmente organizată a omenirii”. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriomonizm. Vezi definitia »

MALTHUSIANÍSM s. n. Teorie potrivit căreia populația globului ar crește în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de existență cresc în progresie aritmetică. [Pr.: -tu-si-a-] – Din fr. malthusianisme. Vezi definitia »

VORTICÍSM s. n. s. n. Mișcare artistică de avangardă în Anglia, promovată de Wyndham Lewis între 1912 și 1915, care își propunea organizarea formelor într-un sistem de unghiuri și de curbe în jurul unui punct determinat (vortex). Vorticismul a influentat pictura abstractă. (< lat. vortex „vârtej”) Vezi definitia »