PRODIGÁ vb. I. tr. (Rar) A risipi. [P.i. -ghez și prodíg. / < fr. prodiguer]. Vezi definitia »

înverigá, înveríg, vb. I (înv.) 1. (despre obiecte) a pune veriga (la o ușă), a strânge într-o verigă (roata, fluierul). 2. (despre oameni) a pune, a lega în verigi (în lanțuri). 3. a înconjura, a asedia o cetate. Vezi definitia »

VÍRGA subst. (Met.) Fenomen constând în evaporarea ploii înainte de a atinge solul, întâlnit mai ales în zonele montane. – Din lat., fr. virga. Vezi definitia »

ÎNCHINGÁ, închíng, vb. I. 1. Tranz. A strânge chingile șeii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga. ♦ A lega, a fixa șaua, tarnița etc. 2. Refl. A se lega, a se strânge cu o cingătoare; a se încinge². – În + chingă. Vezi definitia »

abrogá vb. tr. a scoate din vigoare un act normativ. (< lat. abrogare, fr. abroger) Vezi definitia »