INTERMITÉNT, -Ă, intermitenți, -te, adj. Care încetează și reîncepe la anumite intervale, care acționează cu întreruperi; discontinuu. ♦ (Adverbial) Din când în când, la anumite intervale. – Din fr. intermittent, lat. intermittens, -ntis. Vezi definitia »

SIMPATIZÁNT, -Ă s. m. f. cel care împărtășește ideile și aspirațiile unei organizații politice, artistice, sportive etc. fără a fi membru al ei. (< fr. sympathisant) Vezi definitia »

OLIFÁNT s. n. instrument muzical medieval din familia cornului, de origine orientală, confecționat din colți de elefant. (< fr. olifant) Vezi definitia »

ENJAMBAMÉNT s.n. (Lit.) Ingambament. [< fr. enjambement]. Vezi definitia »

COROBORÁNT, -Ă adj. Care coroborează, întărește. [Cf. fr. corroborant]. Vezi definitia »