STATOLÍT, statolite, s. n. 1. (Anat.) Concrețiune calcaroasă conținută de statocist. ♦ Otolit. 2. (Bot.) Incluziune intracelulară, solidă, de grăunciori de amidon, la plante. – Din fr., engl. statolithe. Vezi definitia »

BRONZÍT s. n. varietate de piroxen și oxid de fier, brun-gălbui. (< fr. bronzit) Vezi definitia »

PICRÍT s.n. (Geol.) Rocă magmatică de origine vulcanică, de culoare verde-închis sau neagră. [< fr. picrite, cf. germ. Pikrit]. Vezi definitia »

WHITE-SPÍRIT UÁIT-/ s. n. produs obținut la distilarea țițeiului, între benzină și petrolul lampant, folosit ca solvent în vopsitorie și în industria lacurilor, precum și drept carburant special. (< engl. white-spirit) Vezi definitia »

PERPERÍT s. n. (Ist.) Dare indirectă pe produsele comercializate care se plătea domniei în Țara Românească. – Perper + suf. -it. Vezi definitia »