EMBOLÍT s. n. Minereu bogat în argint. – Din germ. Embolit. Vezi definitia »

COLUMBÍT s.n. Niobit. [< fr., engl. columbit, cf. Columbia – oraș în S.U.A.]. Vezi definitia »

SUFÍT s.m. (Liv.) Scriitor care a expus sufismul. [< fr. soufite]. Vezi definitia »

AUTOFÍT s. m. 1. făt teratologic care poate trăi în viața extrauterină. 2. plantă autotrofă care se nutrește prin fotosinteză direct din materia organică. (< fr. autophyte) Vezi definitia »

DĂNȚUÍT, dănțuituri, s. n. Dănțuire. – V. dănțui. Vezi definitia »