GARSONIÉRĂ, garsoniere, s. f. Locuință într-o clădire mai mare, compusă de obicei dintr-o singură cameră și baie, uneori și bucătărie. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. garçonnière. Vezi definitia »

CELESTÍNĂ s. f. Sulfat de stronțiu natural, sticlos-transparent, incolor sau ușor colorat, întrebuințat ca materie primă la prepararea sărurilor de stronțiu. – Din fr. célestine. Vezi definitia »

INTERASISTÉNȚĂ s. f. asistență (2) cu caracter de reci-procitate. ◊ formă de activitate metodică a cadrelor didactice în asistența reciprocă la lecții, în scopul unui schimb de experiență. (< inter¹- + asistență) Vezi definitia »

ARHITRÁVĂ s.f. Parte a antablamentului care se sprijină pe capitelul coloanei. [< fr. architrave, it. architrave]. Vezi definitia »

STÁNCĂ, stănci, s. f. (Ornit.; pop.) Stăncuță. – Din n. pr. Stanca. Vezi definitia »