FLOTÁRE, flotări, s. f. 1. Acțiunea de a flota și rezultatul ei; flotație. ♦ Trecere a unui fir dintr-un sistem textil (urzeală sau bătătură) peste două sau mai multe fire din celălalt sistem, la fabricarea țesăturilor ornamentale. 2. Fiecare dintre mișcările ritmice de gimnastică în care corpul, întins aproape de pământ, este ridicat și coborât prin extensiunea și îndoirea brațelor aflate cu palmele pe sol; flotație (2). – V. flota. Vezi definitia »

PRECĂDÉRE s. f. prioritate; preferință. ♦ cu ~ = mai ales, îndeosebi. (< pre- + cădere) Vezi definitia »

MANIPULÁRE, manipulări, s. f. Acțiunea de a manipula și rezultatul ei; mânuire, manevrare. – V. manipula. Vezi definitia »

NATURALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a naturaliza; (jur.) obținerea cetățeniei unui stat pe baza recunoașterii unui drept special; naturalizație. 2. adaptare a organismelor într-un mediu nou; aclimatizare. (< naturaliza) Vezi definitia »

PRETENSIONÁRE s.f. Operație prin care se realizează într-o piesă sau într-un element de construcție o stare inițială de tensiune înainte de aplicarea sarcinilor reale funcționale. [Cf. engl. pre-tension]. Vezi definitia »