Definita cuvantului depănător
DEPĂNĂTÓR, -OÁRE, depănători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în depănat. 2. S. n. Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii. 3. S. f. Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat; (în industria casnică) vârtelniță. – Depăna + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu depănător
PROSCRÍPTOR s. m. cel care hotăra proscripțiile. (< lat. proscriptor, fr. proscripteur) Vezi definitia »
APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care asuprește, oprimă. Care copleșește, chinuiește. 2. S. n. (Tehn.) Călcător (III 1). – Apăsa + suf. -ător. Vezi definitia »
ÎMPRUMUTĂTÓR, -OÁRE, împrumutători, -oare, s. m. și f. Persoană care împrumută sau de la care se împrumută ceva. – Împrumuta + suf. -ător. Vezi definitia »
ÎMPIEDICĂTÓR, -OÁRE, împiedicători, -oare, adj. Care împiedică; fig. care încurcă. [Var.: (reg.) împiedecătór, -oáre adj.] – Împiedica + suf. -ător. Vezi definitia »
TERMOPLONJÓR, termoplonjoare, s. n. V. plonjor (2). Vezi definitia »