CONTRAVENIÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care contravine unor dispoziții oficiale. [Pron. -ni-ent. / după fr. contrevenant, cf. germ. Kontravenient]. Vezi definitia »

VIRAMÉNT s. n. 1. plată fără numerar efectuată între întreprinderi, instituții etc. care au conturi de decontare deschise la bancă. ◊ document pe baza căruia se face o asemenea plată. 2. operație contabilă constând în trecerea unei sume dintr-un cont în altul. (< it. viramento, fr. virament) Vezi definitia »

ȘARMÁNT, -Ă adj. fermecător, încântător. (< fr. charmant) Vezi definitia »

DESCENDÉNT, -Ă, descendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care coboară; coborâtor. 2. S. m. și f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaș. – Din fr. descendant, lat. descendens, -ntis. Vezi definitia »

PREGNÁNT, -Ă adj. care iese în relief prin trăsături specifice, evident, cu claritate. (< fr. prégnant, lat. praegnans, germ. prägnant) Vezi definitia »