BINEVOITÓR, -OÁRE, binevoitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care are bunăvoință; amiabil. ♦ P. ext. Amabil, prietenos. [Pr.: -vo-i-] – Binevoi + suf. -tor. Vezi definitia »

jignitor in sublimul intregului Vezi definitia »

TRANSFUZÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană specializată în transfuzii. [Cf. fr. transfuseur]. Vezi definitia »

REZONATÓR s.n. 1. Aparat care servește la analiza sunetului și care poate întări sunetele. ♦ Dispozitiv care indică existența fenomenului de rezonanță. 2. Cavitate în care se formează sunetele rostite de om. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. résonateur]. Vezi definitia »

BRUIÓR s.n. Emițător care servește pentru bruierea emisiunilor radiofonice. [Pron. bru-ior. / < fr. brouilleur]. Vezi definitia »