preafărădelége, preafărădelégi, s.f. (înv.) nelegiuire, ticăloșie foarte mare. Vezi definitia »

Vintage Un stil pentru nostalgicele modei. Regasesti in el vesminte din perioada belle epoque, din anii nebuni sau furtunosi ai rock'n roll-ului. Piese vechi de vestimentatie, care au fost pastrate in dulapuri sau lazi de zestre, rezistand cu brio in fata trecerii timpului. Probabil, ne amintim cu totii de fabuloasa rochie de catifea purtata de Julia Roberts la ceremonia Oscarurilor de acum cativa ani. Dar oare se stie ca respectiva rochie, creata de Valentino in anii '80, este vintage? Actrita isi permite cu siguranta si creatii mai recente, dar, stilul transcende curentele efemere ale modei. Prin definitie, hainele la moda din anii '20 pana in '70 apartin stilului vintage. Dar, prin extensie, se considera „vintage” orice obiect de vestimentatie care s-a purtat in trecut – « perioada de gratie » pana la consacrare fiind de cel putin 20 de ani. Valoroase nu sunt doar lucrurile foarte vechi, rare, care s-au pastrat intacte, dar si cele care reflecta tendintele actuale. De exemplu, saharienele din anii '70 sunt perfecte pentru a ilustra stilul safari, una dintre tendintele sezonului de primavara-vara 2002. Iar trench-urile de prin anii '50-'70 defileaza si astazi pe podiumurile de moda. in orice magazin. Exista, insa, si lucruri vechi, de colectie, cum ar fi cele de la inceputul secolului al XX-lea sau dantelele lucrate de mana, care pot costa o avere. La noi nu exista decat incercari timide de a deschide magazine de haine vintage, asa ca garderoba rudelor mai in varsta constituie o sursa de comori ce, parca, abia asteapta sa fie scoase la lumina. Arborand stilul vintage, nu trebuie sa ne mai temem ca vom intalni acelasi haine la alte cateva zeci de femei pe strada si, totodata, reusim sa ne innobilam garderoba. Un sal de dantela aduce un aer retro plin de eleganta unei simple rochii negre. Pot fi combinate o pereche de bluejeans cu o bluza de dantela sau cu un set bluza si jacheta din tricot fin. Iar fustele lungi, ample, purtate prin anii '80 tocmai au revenit in moda. Cat despre perioada hippie.….s-a instaurat domnia florilor aproape peste tot. Daca ni se pare ciudat sa purtam haine vechi, ar trebui sa ne amintim de piesele „antice” pe care toate le-am admirat la cunostintele noastre. De asemenea, hainele vintage sunt lucrate extrem de ingrijit, spre deosebire de cele de masa. Sa ne gandim doar ca moda contemporana a fost inundata de polyester si alte fibre sintetice, iar hainele din materiale naturale sunt foarte scumpe. In schimb, bluza de matase a bunicii nu ne costa nimic, ba dimpotriva, vom fi trendy ! Accesoriile se pot incadra si ele in stilul vintage. Bijuteriile „art nouveau” sau siragurile de perle, celebre in anii '20 (dar si in 2007), incanta pe oricine. Iar posetele cu cadru metalic, elegante si rafinate, sunt in permanenta en vogue....Definitia apartine doamnei Doina Butnar Vezi definitia »

tráge (-g, -as), vb. – A deplasa ceva spre sine. – 2. A atrage, a tîrîi, a tîrî. – 3. A extrage, a smulge, a scoate. – 4. A obține, a procura. – 5. A suporta, a pătimi, a suferi. – 6. A întinde, a lungi. – 7. A fugi, a aluneca. – 8. A arunca, a azvîrli, a lansa. – 9. A lovi, a descărca. – 10. A repeta cu zel o acțiune. – 11. În general, a executa acțiunea proprie a unui obiect de terminat; a trage cismele; a trage clopotele; a-și trage sufletul; a trage ușa; a trage cu buretele; a trage cu urechia; a trage din fluier; trage în țeapă; a trage un somn etc. – 12. A aspira, a înghiți. – 13. A sorbi, a absorbi. – 14. A bea, a trage la măsea. – 15. (Înv.) A retrage. – 16. A face masaj. – 17. (Arg.) A împerechea. – 18. A scoate un tiraj. – 19. A face o fotografie. – 20. A emite o trată. – 21. A deveni țeapăn. – 22. A descărca o armă de foc. – 23. A se îndrepta către, a merge în direcția. – 24. A aspira, a pretinde. – 25. A avea simpatie, a avea înclinație către. – 26. A descinde, a se instala, a rămîne. – 27. A semăna, a aduce cu. – 28. A prezice, a profeți, a da semne. – 29. (Refl.) A ieși, a scăpa. – 30. (Refl.) A se prelungi, a dura. – 31. (Refl.) A descinde din, a proveni, a avea originea. – 32. (Refl.) A purcede, a rezulta. – 33. (Refl.) A se retrage, a retroceda. – Mr. trag, trașu, traptu, tradzire; megl. trag, tradziri; istr. trǫgu, trǫs. Lat. *tragere, var. vulgară de la trahĕre (Pușcariu 1752; REW 8841), cf. vegl. truar, it. trarre, prov., fr. traire, cat. traure, sp. traer, port. trazer. – Der. trăgaci, adj. (bun de tras; s. m., trăgător; s. n., cocoș de armă; s. n., Arg., pistol); trăgător, s. m. (persoană care trage; animal de tracțiune; eliberator de polițe; s. n., cocoș de armă; instrument de tras linii); trăgătoare, s. f. (curea de șa; bici, cravașă; mariță, scăunel de descălțat cizmele; ureche de gheată; cocoș de pușcă; vas de cereale); trăgulă, s. f. (Olt., Banat, pîlnie); trăsătură, s. f. (faptul de a trage linie, contur; urmă); trăsură, s. f. (trăsătură; urmă; liniuță de unire; vehicul). Der. neol. contrage, vb., după lat. contrahere, formă rară, substituită de contracta; retrage, vb., după fr. retirer; sustrage, vb., după fr. soustraire. Vezi definitia »

ZOOSPORÁNGE s. m. sporange în care se formează zoosporii. (< fr. zoosporange) Vezi definitia »

CÚRGE, pers. 3 cúrge, vb. III. Intranz. I. 1. (Despre ape) A se mișca necontenit în direcția pantei. ◊ Expr. A curge gârlă = a veni din belșug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar dacă câștigul nu este mare, tot te alegi cu ceva. ♦ (Despre ploaie) A cădea din abundență, întruna. 2. A pluti. Curgeau pe râu scânduri rupte. 3. (Despre sânge) A circula. 4. (Despre lacrimi, sudoare; p. ext. despre sânge) A se scurge, a picura. ♦ A supura. ♦ (Despre unele materii trecute în stare lichidă) A se prelinge. A curs lumânarea. ♦ A lăsa să se scurgă lichidul dinăuntru. Curge butoiul. 5. A se desprinde din ceva, căzând succesiv, bucată după bucată. 6. A atârna, a spânzura. Părul lung curgea în vițe până pe spate. ◊ Expr. A-i curge (cuiva) peticele = a fi îmbrăcat în haine zdrențăroase. 7. (Despre grupuri de ființe sau de vehicule) A se succeda necontenit, a veni mereu; a năpădi. II. Fig. 1. (Despre vorbe, discursuri, stil etc.) A se înșira cu ușurință. 2. (Despre timp, viață, zile etc.) A trece, a se desfășura. 3. (Despre termene, dobânzi) A se socoti, a începe de la... 4. (Înv.; despre apariția unui fenomen) A rezulta, a proveni, a decurge. [Perf. s. curse, part. curs. – Var.: (înv. și reg.) cúre vb. III] – Lat. currere (după merge). Vezi definitia »