ȘPAN s.m. (Ban., Trans. SV) Nobil care stăpînea sau administra un ținut. Cine va ține vrăji, aceia să să de șpanilor, să nu să vor lăsa. SAVA, AȘEZĂMÎNTURILE. Din mila... șpanului săcuilor. SA, 2r. Ishpan. Castellanus. Comes. AC, 344; cf. PP, 3. ♦ (Mold.) Nobil. Izvorîia den toată lumea la Italiia, pentru să fie în volniciia Italiei șpan, adecă nemiș, cum dzic leșii șlehtici. NCL I, 47; cf. M. COSTIN; N. COSTIN. Variante: ișpan (AC, 344; PP, 3). Etimologie: magh. spán, ispán. Cf. șleahtic. Vezi definitia »

CICLOPROPÁN s.n. (Chim.) Gaz incolor, inflamabil și exploziv, cu miros și gust caracteristic, folosit în instalații și ca anestezic general. [< fr. cyclopropane]. Vezi definitia »

condrán, condráne, s.n. (reg.) larva gândacului de mai. Vezi definitia »

jiván, jiváni, s.m. (reg.) bandit. Vezi definitia »

ABOVIAN, Haceatur (1805-1848), scriitor luminist armean. Întemeietor al literaturii armene moderne (romanul „Rănile Armeniei”). Vezi definitia »