comânjí, comânjésc, vb. IV (reg.) a (se) murdări; a (se) unge; a (se) tăvăli. Vezi definitia »

găjí (-jésc, -ít), vb. – A deschide drum. Sl. gaziti (DAR). În Olt., rar. Vezi definitia »

încotrojí, încotrojésc, vb. IV refl. (reg.) a se învălui, a-și strânge bine îmbrăcămintea pe cap. Vezi definitia »

TRẤNJI s. m. pl. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ. Vezi definitia »

NECĂJÍ, necăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A pricinui cuiva un necaz, o neplăcere; a face cuiva sânge rău; a mânia, a amărî, a supăra. ♦ A sâcâi, a tachina pe cineva; a agasa, a plictisi. ♦ Refl. A se enerva, a se mânia. 2. Refl. A depune eforturi (mări) pentru realizarea unui scop; a-și da osteaneala, a se trudi; a se căzni. [Var.: (reg.) năcăjí vb. IV] – Din necaz. Cf. sl. nakazati. Vezi definitia »