cotolnicí, cotolnicésc, vb. IV (reg.) a cădea în păcate grele; a păcătui. Vezi definitia »

GONÁCI, gonaci, s. m. 1. (Pop.) Hăitaș². 2. (Rar) Cal sprinten, care fuge repede. 3. Călăreț ușor înarmat în vechea armată, care de obicei îndeplinea misiuni de cercetare. – Goni + suf. -aci. Cf. bg. gonač. Vezi definitia »

GÂRLÍCI, gârliciuri (gârlice), s. n. 1. Intrare (strâmtă) într-un beci, într-o pivniță. 2. (Rar) Intrare (îngustă) într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. – Din scr. grlič „gât de sticlă”. Vezi definitia »

pónci (-uri), s. n. – Băutură, punci. Fr. (engl.) punch. Vezi definitia »

MÂNÁCI, mânaci, s. m. (Rar) Călăreț. – Mâna + suf. -aci. Vezi definitia »