ciopláș, ciopláșe, s.n. (reg.) 1. înfieratul arborilor prin tăieturi (semne) pe trunchiul lor; cioplitură pe trunchiul unui arbore. 2. (sg. colectiv) lemnele cioplite în pădure, însemnate pentru a fi tăiate. Vezi definitia »

URCIORÁȘ, urciorașe, s. n. Diminutiv al lui urcior¹; urcioruș¹. – Urcior¹ + suf. -aș. Vezi definitia »

CARACAȘ, Constantin (1773-1828, n. Viena), medic, tipograf și editor român. A contribuit la organizarea științifică a medicinii românești și a introdus vaccinarea antivariolică în Țara Românească. Unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din București. A înființat la București prima tipografie laică din Țara Românească (1817), unde a apărut „Proclamația de la Padeș” a lui Tudor Vladimirescu (mart. 1821). Vezi definitia »

primáș, primáși, s.m. (înv.) cel mai înalt grad în vechea ierarhie, a bisericii ortodoxe și catolice; primat. Vezi definitia »

NÉMEȘ, -Ă, nemeși, -e, s. m. și f. (Adesea adjectival) 1. Denumire dată în Moldova, în evul mediu, stăpânilor de pământ fără titluri nobiliare. 2. Denumire dată în Transilvania, în evul mediu, nobililor mici și mijlocii; p. ext. denumire dată membrilor clasei stăpânitoare. – Din magh. nemes. Vezi definitia »