BELALÍU, -ÍE, belalii, adj. (Reg.) 1. Anevoios, greu. 2. Mofturos, năzuros. – Tc. belâli. Vezi definitia »

PRELÚDIU s. n. 1. exercițiu muzical pentru acordarea instrumentului sau pentru antrenarea mâinilor ori vocii; (p. ext.) improvizație muzicală preliminară. 2. parte introductivă a unei compoziții muzicale. ◊ piesă care precedă o fugă, o tocată, un coral; prima parte a suitei. ◊ compoziție muzicală instrumentală independentă, cu un caracter și o structură foarte variate. ◊ lucrare simfonică, programatică. 3. ceea ce precedă, anunță (o acțiune). (< germ. Präludium, it. preludio, fr. prélude) Vezi definitia »

MAGISTÉRIU s. n. 1. stagiu de trei ani după obținerea licenței în teologie, echivalent cu doctoratul. 2. formă de învățământ superior în Italia care conferă un titlu universitar în litere și pedagogie, valabil pentru învățământul mediu. 3. (fig.) autoritate. (< lat. magisterium, fr. magistère) Vezi definitia »

DEFINITÓRIU, -IE adj. Care definește. [Pron. -riu, pl. -ii. / cf. fr. définitoire]. Vezi definitia »

FÓLIU, folii, s. n. Curbă geometrică a cărei formă este asemănătoare cu aceea a unei frunze. – Din fr. folium. Vezi definitia »