Definita cuvantului descânta
DESCÂNTÁ, descấnt, vb. I. 1. Intranz. A rosti descântece însoțite de anumite gesturi magice pentru a obține îndepărtarea unui farmec, vindecarea de o boală. ♦ Tranz. A fermeca, a vrăji (rostind descântece). 2. Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. – Lat. discantare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu descânta
sortá adv. (înv.) tocmai. Vezi definitia »
AMANETÁ, amanetez, vb. I. Tranz. A pune ceva ca amanet. – Din amanet. Vezi definitia »
DEZORIENTÁ vb. I. tr. 1. A încurca (pe cineva), a-l face să-și piardă orientarea, siguranța locului unde se află. 2. (Fig.) A zăpăci, a ului, a deconcerta. [Pron. -ri-en-. / cf. fr. désorienter]. Vezi definitia »
EXULTÁ, exúlt, vb. I. Intranz. A simți o mare bucurie, a fi foarte fericit. [Pr.: eg-zul-] – Din fr. exulter, lat. exsultare. Vezi definitia »
ERUCTÁ vb. intr. a râgâi. (< fr. éructer, lat. eructare) Vezi definitia »