Definita cuvantului descântec
DESCẤNTEC, descântece, s. n. Faptul de a descânta. ♦ Formulă magică (în versuri) însoțită de gesturi, cu care se descântă; vrajă, descântătură. – Des1- + cântec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu descântec
pogoneátec s.n. (înv.) un anumit fel de haină bisericească. Vezi definitia »
SĂLBÁTEC, -Ă adj., s. m. și f. v. sălbatic. Vezi definitia »
EC s. n. Unu-unu la zaruri, la jocul de table. Vezi definitia »
GREC, GREÁCĂ, greci, grece, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Greciei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Greciei sau grecilor, privitor la Grecia sau la greci; grecesc. ◊ Lupte greco-romane V. luptă. ♦ (Substantivat, f.) Limba greacă. – Lat. Graecus. Vezi definitia »
biftéc (-ce), s. n. – Carne de vacă la grătar. Fr. bifteck, din engl. Vezi definitia »