EXCLAMATÍV, -Ă adj. Care exprimă o exclamație. ◊ Propoziție exclamativă (și s.f.) = propoziție în care se exprimă o stare afectivă (admirație, bucurie, surprindere etc.). [< fr. exclamatif]. Vezi definitia »

PRELUCRATÍV, -Ă adj. cu caracter de prelucrare. (< prelucra + -/t/iv) Vezi definitia »

HIPOTENSÍV, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hipotensiune. (< fr. hypotensif) Vezi definitia »

DEPRESÍV, -Ă adj. În legătură cu o depresiune neuropsihică. ◊ (Med.) Sindrom asteno-depresiv = formă de astenie care se manifestă printr-o tristețe profundă și prin pierderea dorinței de viață. [< fr. dépressif]. Vezi definitia »

ONERATÍV, -Ă, onerativi, -e, adj. Care prevede in mod expres obligatia de a avea o anumita conduita Vezi definitia »