BIFÓR, -Ă adj. (în stilul romantic și gotic; despre o deschidere) cu două uși sau canaturi despărțite printr-o colonetă, fiecare terminându-se printr-un arc. 2. uter ~ = malformație a uterului al cărui col prezintă două orificii. (< it. bifora) Vezi definitia »

soátior, soátiore, s.n. (reg.) coș de mână împletit din nuiele, din trestie, din papură etc. Vezi definitia »

COMPLINITÓR, -OÁRE, complinitori, -oare, adj. Care complinește. – Complini + suf. -tor. Vezi definitia »

CURTENITÓR, -OÁRE adj. politicos, amabil (față de femei). (< curtenie + -tor) Vezi definitia »

CONCHISTADÓR s. m. nume dat aventurierilor spanioli din sec. XV-XVI care plecau să cucerească teritorii în America sau în altă parte a lumii. (<sp., fr. conquistador) Vezi definitia »