AUTONOMÍSM s.n. Tendință pentru autonomie; autonomie. ♦ Atitudine teoretică în estetică, teoria artei și critica de artă care exagerează autonomia esteticului. [< fr. autonomisme]. Vezi definitia »

SUPREMATÍSM s. n. Grupare artistică rusă care se încadrează în curentul abstracționismului geometrizant. – Din rus. suprematizm. Vezi definitia »

PROXENETÍSM s. n. Ocupația proxenetului; faptul de a trage foloase materiale din practicarea prostituției altuia. – Din fr. proxénétisme. Vezi definitia »

ENERGETÍSM s. n. orientare și concepție care considera energia ca sursă a lucrurilor, concepând-o ca o substanță indestructibilă, capabilă de diverse transformări. (< fr. énergétisme, rus. energhetizm) Vezi definitia »

MECANÍSM s. n. 1. sistem tehnic din piese fixe și mobile care sunt în contact și ale cărui elemente mobile antrenează mișcarea celorlalte. 2. ansamblul elementelor care formează un întreg, funcționând ca un organism. ◊ sistem, mod de organizare. (< fr. mécanisme, germ. Mechanismus) Vezi definitia »