BUMBĂCÍT s. n. Faptul de a bumbăci; vătuire. Vezi definitia »

BLEGÍT, -Ă, blegiți, -te, adj. Bleg (2). – V. blegi. Vezi definitia »

ÎNNĂBUȘÍT, -Ă, înnăbușiți, -te, adj. 1. (Despre sunete, voce) Fără putere, stins, înecat. 2. (Despre alimente) Fiert în aburi (vasul fiind acoperit cu un capac). – V. înnăbuși. Vezi definitia »

ZINGĂNÍT, -Ă, zingăniți, -te, adj. v. ZINGĂNI. – [DEX '98] Vezi definitia »

ALBIT (‹ fr. {i}) s. n. Feldspat plagioclaz sodic, de culoare albă, cenușie, verzuie cu luciu sidefos și duritate mare, întîlnit în rocile magmatice acide (granite, pegmatite), în cele metemorfazate (gnaise) și în unele calcare. Utilizat în ind. ceramicii fine ca fondant. Vezi definitia »