TETRADRÁHMĂ, tetradrahme, s. f. Monedă de argint în Grecia antică, cu o valoare de patru drahme. – Din fr. tétradrachme. Vezi definitia »

páliță, pálițe, s.f. (reg.) 1. prăjină, par; nuia, vargă, băț. 2. om foarte înalt și subțire. 3. nărav, meteahnă. Vezi definitia »

soárbe-zeámă s.m. (pop.) om bleg. Vezi definitia »

DIÁSTOLĂ, diastole, s. f. (Fiziol.) Relaxare ritmică a inimii și a arterelor (care se produce imediat după faza de contractare a acestora), când sângele se varsă din vene în cavitatea cardiacă. [Pr.: di-as-] – Din fr. diastole. Vezi definitia »

SĂLÍȚĂ, sălițe, s. f. Diminutiv al lui sală. – Sală + suf. -iță. Vezi definitia »