STAT¹, state, s. n. 1. Teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație; țară. ◊ Loc. adj. De stat = a) care emană de la stat¹; b) care e condus și controlat de stat¹, care aparține statului¹; c) care angajează statul¹, care se referă la stat¹. ♦ Om (sau bărbat) de stat = persoană care are un rol important în conducerea treburilor țării. 2. (La pl., în evul mediu). Denumire a organelor reprezentative din anumite țări. 3. (Mil.; în sintagma) Stat major = organ de conducere a trupelor format din ofițeri, care funcționează pe lângă comandamentele marilor unități militare sau la nivelul întregii armate; sediul, localul acestui organ de conducere. – Din it. Stato, lat. status (cu unele sensuri după fr. état). Vezi definitia »

CONVERTIBILIZÁT, -Ă, convertibilizați, -te, adj. v. CONVERTIBILIZA. – [MDN] Vezi definitia »

GLUCONÁT s.m. (Chim.) Sare a acidului gluconic. [< fr. gluconate]. Vezi definitia »

ȚESĂLÁT², -Ă, țesălați, -te, adj. Curățat, periat cu țesala. – V. țesăla. Vezi definitia »

LACERÁT, -Ă, lacerați, -te, adj. (Livr.) Rupt în bucăți. – V. lacera. Vezi definitia »