aținát (aținátă), adj. – Înclinat, aplecat. Lat. attĕnuātus (DAR; REW 8654); cf. înțina. Cuvînt puțin folosit (în Trans.); sensul al doilea menționat de DAR, „orgolios”, pare a avea un caracter impropriu. Vezi definitia »

SEMICALIFICÁT, -Ă adj. Care nu are o calificare suficientă. [< semi- + calificat]. Vezi definitia »

ECONOMÁT, economate, s. n. (Ieșit din uz) Magazin de aprovizionare în cadrul unei întreprinderi și instituții, care avea drept scop procurarea bunurilor de consum de primă necesitate pentru salariați și pentru familiile lor. – Din fr. économat. Vezi definitia »

ADECVÁT, -Ă adj. 1. Potrivit, corespunzător, nimerit. 2. (Fil.) Conform, identic. ◊ Cunoaștere adecvată = cunoaștere care reflectă corect însușirile esențiale ale unui obiect sau fenomen. [Var. adecuat, -ă adj. / cf. fr. adéquat, germ. adäquat]. Vezi definitia »

COACUZÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care este acuzat în același timp împreună cu alții. [Cf. fr. coaccusé]. Vezi definitia »