VEȘTEZÍT, -Ă adj. v. veștejit. Vezi definitia »

ILMENÍT s. n. Oxid natural de fier și de titan, care se găsește în unele șisturi cristaline. – Din fr. ilménite. Vezi definitia »

IOANÍT, -Ă, ioaniți, -te, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care făcea parte dintr-un ordin monaho-cavaleresc înființat în Palestina în sec. XII. 2. Adj. Care aparține ioaniților (1), privitor la ioaniți. [Pr.: i-oa-] – Din germ. Johannit. Cf. fr. Joannite sau Johannite. Vezi definitia »

ADEVĂSIT adj. (Mold.) Extenuat, prăpădit. I-au venitu-i muște mari... de-l potricăliia și-i răniia piialea, care era adevăsîtă și sfîrșită de post. DOSOFTEI, VS. Etimologie: adevăsi. Vezi și adevăsi, neadevăsit. Vezi definitia »

URALÍT s. n. varietate de hornblendă, cu aspect fibros. (< germ. Uralit, fr. ouralite) Vezi definitia »