ÎNCOLĂCEÁLĂ, încolăceli, s. f. Încolăcire. – Încolăci + suf. -eală. Vezi definitia »

NARCOTÍNĂ s.f. Alcaloid care se extrage din opiu, fără acțiune narcotică, întrebuințat ca înlocuitor al chininei. [< fr. narcotine]. Vezi definitia »

AUTOCISTÉRNĂ s. f. autovehicul cu o cisternă, în care se transportă diferite produse lichide. (< rus. avtoțisterna) Vezi definitia »

NARCÓZĂ, narcoze, s. f. Stare caracterizată prin pierderea cunoștinței, relaxare musculară, diminuarea sensibilității și a reflexelor, provocată artificial prin acțiunea substanțelor narcotice asupra centrilor nervoși, în special în intervențiile chirurgicale. – Din fr. narcose, germ. Narkose. Vezi definitia »

darabánă (darabáne), s. f. – Tobă. – Var. daraban, baraban, baraban(c)ă, barabanci. Tc. dareban „bătaie de tobă”, din (arab.) darb „lovitură” (Scriban; REW 8825; Moldovan 424); cf. ceh., pol., rut. taraban „tobă”, rus. baraban „tobă”, al cărui fonetism explică var. – Der. dărăbuș, s. m. (băț de tobă); darabangiu, s. m. (persoană care bate la tobă). Vezi definitia »