COMPLEMENTARITÁTE s. f. Însușirea de a prezenta un caracter complementar, de a fi alcătuit din părți complementare. – Din fr. complémentarité. Vezi definitia »

INSTABILITÁTE, instabilități, s. f. Caracterul a ceea ce este instabil; nestatornicie, nestabilitate, inconsecvență, inconstanță. – Din fr. instabilité, lat. instabilitas, -atis. Vezi definitia »

ELECTRONEGATIVITÁTE s. f. proprietate a elementelor chimice de a fi electronegative. (< fr. électronégativité) Vezi definitia »

PROPRIETÁTE s.f. 1. Dreptul de a deține, de a se folosi de un bun; stăpânire. 2. Ceea ce constituie obiectul unei stăpâniri; bun, avere, avut. 3. Însușire, calitate caracteristică a unui lucru; caracter distinctiv. 4. Calitatea unui cuvânt, a stilului de a reda precis ideea exprimată. [Pron. -pri-e-. / cf. fr. propriété, lat. proprietas]. Vezi definitia »

TOTALITÁTE, totalități, s. f. Numărul complet al lucrurilor sau al ființelor în discuție; ansamblul lucrurilor sau al ființelor legate între ele. ♦ Tot (VI 1). – Din fr. totalité. Vezi definitia »