Definita cuvantului dințărit
DINȚĂRÍT s. n. (Glumeț) Bir pe care urma să-l plătească cineva celui pe care l-a ospătat, pentru osteneala acestuia de a mesteca cu dinții. – Dinte + suf. -ărit (după tc. diș-parasi „bani de dinți”).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dințărit
ZĂBRELÍT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli. Vezi definitia »
ÎMPĂTRÍT, -Ă, împătriți, -te, adj. Care este de patru ori mai mare, cvadruplu. – V. împătri. Vezi definitia »
RABLAGÍT, -Ă, rablagiți, -te, adj. (Fam.; despre obiecte) Învechit, uzat, deteriorat; (despre ființe) slăbit de puteri, cu sănătatea zdruncinată; ramolit. [Var.: răblăgít, -ă, adj.] – V. rablagi. Vezi definitia »
STECLUÍT, -Ă adj. v. sticluit. Vezi definitia »
chit adv. – Liber, în pace. Fr. quitte. Se întîlnește cu dubletele cfit și fit, care redau pronunțarea germ. quitt. – Der. (de la cfit) cfitui, vb. (a rezolva probleme; a fi liniștit). Forma chitui se aude mai puțin, fiind înlocuită prin achita. După Sanzewitsch 201, cfitui vine din rus. kvitovatĭ. Vezi definitia »