CORSETIÉRĂ, corsetiere, s. f. Femeie care confecționează corsete.[Pr.: -ti-e-] – Din fr. corsetière. Vezi definitia »

YOHIMBÍNĂ s.f. Alcaloid din scoarța unui arbore din Africa de Vest, care acționează asupra sistemului nervos simpatic contrar adrenalinei. [g.-d. art. yohimbínei] (din fr. yohimbine) [și DOOM] Vezi definitia »

ȘTACHÉTĂ, ștachete, s. f. 1. (Reg.) Ulucă, leaț. 2. Bară subțire, așezată transversal, confecționată din lemn, metal sau material plastic, peste care trebuie să sară sportivii la întreceri sau la exerciții de atletism, fără să o atingă. [Var.: stachétă s. f., ștachéte s. m.] – Din germ. Staket. Vezi definitia »

dúlmă (-me), s. f. – Vînătă. Tc. dolma (Șeineanu, II, 165), cf. ngr. ντολμᾶς, bg., sb. dolma. Cuvînt rar. Vezi definitia »

plátoșă (-e), s. f. – Cuirasă, plastron, carapace. Origine incertă. Baza cuvîntului este lat. med. plata „placă”, germ. Platte, cf. ceh. plát „placă”, platy „cuirasă” (Cihac, II, 262). Probabil se datorează der. cu suf. -oș (*platoș „făcut din plăci”) sau poate pronunțării mag. a lat. med. platus. – Der. împlătoșa, vb. (a acoperi cu platoșe). Vezi definitia »