JIÁO s. m. monedă divizionară în China, a zecea parte dintr-un yuan. (< germ. Jiao) Vezi definitia »

TAO s.n. invar. (Liv.) Principiu divin, nepersonal, ca un suflu, care ar fi dat naștere cosmosului, în doctrina filozofică-religioasă a lui Lao-dzî. [Pron. tao. / < fr., engl. tao < cuv. chinez]. Vezi definitia »

CACÁO s. f. Sămânța arborelui de cacao, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentație, mai ales la fabricarea ciocolatei și a unor băuturi hrănitoare. ◊ Unt (sau ulei) de cacao = substanță grasă, de culoare albă-gălbuie, extrasă din pulberea de cacao și folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică etc. ♦ Băutură preparată cu pulbere de cacao. [Pr.: -ca-o] – Din fr. cacao. Vezi definitia »

PRÁO s.n. Ambarcație mare cu vele, folosită în Malaysia. [Pron. prao. / cf. fr. prao]. Vezi definitia »

TSYAO s.m. Monedă divizionară în Republica Populară Chineză, valorând a zecea parte dintr-un yuan. [Cf. germ. Tsjao < cuv. chinez]. Vezi definitia »